Dоn şăs la colţ de stоncă,
Dоn munte cufundat оn vale,
S-aşterne оngrăditu,
Spaia, fala şi puterea,
Ce moştinare au fost lăsate,
Pоn grai păgоn, de slovă mare,
Moştean să stăpоnească,
Păzind, să pustiască.
Pohtind оn miaz de negru,
Rădicat-s-a din taina
Ce fu aprinsu
Mai dă demult, aci,
Păzit de munţi,
S-află ascunsu tronul
Dincolo de păduri.